O toamnă anume

Cine sunt? Sau mai bine, cine cred că sunt? M-am privit cu ochi critic şi am adunat curaj în palme, în privire şi în suflet încât să recunosc că Flori cea reală este o ratată. Nu am cum să stau lângă anumiţi oameni, căci le sunt inferioară. Nici măcar cu sufletul, că trupul.. Am recunoscut de multe ori, dar numai faţă de mine, ascunsă de cuvinte şi amintiri. Dar când realitatea mă izbeşte aşa de tare, iar sufletul se face din ce în ce mai mic, nu mai am cum să mă ascund..

M-am împiedicat de pragul celor optsprezece ani, m-am temut să nu cresc şi am rămas un copil mare ce se vrea mic. Un mare copil penibil. Şi au plecat mulţi. Şi mai pleacă. Tot mic se vrea.. Tot mai fură din comportamentul copiilor. Cu regret realizez că poate nu e bine. Şi cu teamă căci sufletul îmi este umbrit.

Credeam că cred în egalitate, că am principii şi valori mai înalte, dar acum, în crudul moment al clipei mele de sinceritate cu mine, cu voi, mă simt mică.. Mereu am ales a doua opţiune, cea care credeam că mi se potriveşte, chiar dacă sufletul ţipa după prima, chiar dacă visa neîncetat că poate-poate.. va fi.

Şi acum mă tem că e la fel. Poate e stima mea de sine la un nivel inferior sau poate am crescut eu cât să admit că nu sunt destul de bună pentru unii. Pentru cei doriţi de suflet, mai vechi sau mai noi.

Anunțuri

6 gânduri despre „O toamnă anume

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s