Cerşind atenţie

Mă ştiu un om slab, vulnerabil, bolnav de iubirea şi prezenţa oamenilor, temătoare şi visătoare. Un copil mare cu ochi mari.. Mi-am creat, acum multă, multă vreme, un borcan cu încredere. Mai deschideam capacul din când în când şi mai presăram puţină, îmi mai dădeau oamenii. Cu timpul, am abandonat capacul, am mai dat şi am mai luat. Oamenii care mi-au trecut prin suflet, mai mult sau mai puţin, au plecat cu o punguţă de încredere. Aş spune azi, nu după mulţi oameni, ci câţiva, că borcanul mi-e gol şi mi se cere o doză mai mare decât mi-aş putea închipui că deţin. De ar fi un magazin cu încredere pe undeva, să iau puţină pe capac..

Mă găsesc uneori penibilă, prea laşă, prea naivă. Mă tem prea mult, visez prea mult, cred prea puţin, mai uit să sper, să fiu, să trăiesc clipa. Şi oamenii poate nu mă văd aşa cum sunt. Poate se agaţă de altceva, poate le dau cuvinte nepotrivite, poate uit să fiu eu, eu cea reală.. Dar am mai zis că Flori cea reală e o mare ratată. 

Mă sperie responsabilitatea celor optsprezece ani, mă sperie vocea mea când nu mai spune şaptesprezece, când trebuie să recunoască că nu mai este de mult un copil. Că trebuie să caut altă strălucire pentru ochi. Cealaltă mi-a rămas mică..

Am nevoie de oameni. Am nevoie în permanenţă de oameni lângă mine. Să ştiu eu că m-ar ţine de mână dacă aş întinde-o, că mi-ar înmâna umbrela într-un octombrie trist, că ar râde cu mine, că m-ar încuraja, că m-ar însoţi mereu pe drum, că şi-ar potrivi paşii cu ai mei. Să nu mă simt singură. Niciodată. Niciodată să nu mă simt singură. M-aş pierde. M-aş pierde şi m-aş zgâria de ceilalţi oameni. 

De aceea caut. Caut cu disperare oameni. Îi privesc cu ochi lacomi, mi-i visez pe cerul sufletului. Până să bată ei la uşă, îi ademenesc cu şoapte şi priviri, le deschid uşa, o balansez, măcar să-i audă scârţâitul şi să mă vadă. Să mă vadă şi să intre. La cât mi i-am desenat prin suflet şi am visat cu ei, mi se stinge zâmbetul când le număr paşii înapoi. Când pleacă fără să intre, fără să mă vadă.. 

Şi aşa mi se goleşte borcanul cu încredere. Se goleşte şi când e de mult gol. Şi mult, mult timp îmi voi aduna lacrimi şi regrete în suflet. Mă voi ascunde de mine, mă voi minţi că sunt bine. Îmi voi face rău..

Anunțuri

2 gânduri despre „Cerşind atenţie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s