Eu… ?

Aş scrie. Simt că mi-ar face bine. Dar nu pot. Cuvintele îmi stau blocate în vârful degetelor.. Cum le scot de acolo? Le-am chemat, le-am rugat să vină la mine, dar nu vor să mă asculte. Nu văd că mă doare sufletul. Nu văd câtă nevoie are de eliberare. Şi numai ele pot face asta.

Îmi iau eu vechile cuvinte. Le găsesc pe fundul unei mări. Dar parcă nu sunt ale mele. Imaginea asta nu e a mea. Nu e muzică, nu e lumină, nu e emoţia degetelor, nu e entuziasmul.. nu sunt eu. Mă pierd din nou.. Şi mi-e teamă că de data asta nimeni nu mă mai salvează. Acum ştiu să-mi ascund emoţiile, tremurul vocii, durerea, teama, singurătatea. Am învăţat să fac asta. Mi-am predat o lecţie urâtă care nu ştiu unde mă va duce.. Dar eu unde sunt? 

Am descoperit că nu sunt aşa departe de trecut pe cât credeam. Că încă nu am trecut peste. Mi-a tresărit inima scriind propoziţia ulterioară. Am minţit-o. Am făcut un pact cu sufletul.. Ea e mai mică. Ea trebuie să fie puternică..

Am plâns.. Am plâns cu dor. Am udat amintirea prezentului. Am înecat speranţe. Am ucis un vis. Dar ştiu că doare..
Parcă e ireal. De fapt, greşesc. E real, dar vreau, am nevoie de ireal. Vreau să mă pot minţi la fel de bine ca înainte că pot, că va fi bine.. Am mai minţit. Acum nu-mi face bine să scriu. O vreau pe Flori cea nouă, cea plăsmuită de mine. O vrem înapoi. Eu, Flori cea veche, nu mă mai înţeleg cu mine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s