Doi zero unu şase

Am tot citit din poveştile anului trecut, aşa cum unele suflete au ales să le prezinte. Am clipit peste fiecare dorinţă, vis, ideal, pentru anul ce avea să vină atât de rapid. Decembrie a fost ca o carte, unde toţi şi-au înghesuit trăirile. 

Eu nu am contabilizat nimic, am încercat să trec anul fără a lua nimic cu mine. Am vrut să las totul în urmă; m-am descotorosit chiar şi de câteva Flori. În numărătoarea inversă îmi învârteam dorinţe, neascultând inima ce-mi striga că trebuie să aleg doar una. 

Nu mă pot preface însă că acesta e un început sau să încep acum să-mi scad şansele din totalul de trei sute şaizeci şi şase. E început de an, nu de suflet. 

Totul va ţine tot de noi, la fel ca înainte. S-a schimbat data din calendar, nu ne-a dat nimeni o şansă, nu ne-a aruncat nimeni cuferele cu amintiri pe fereastră. E doar amprenta timpului. Şi eu aş zice că trebuie să ne îngrijorăm, nu să ne bucurăm. 

Degeaba am pus eu multe dorinţe, numai cu ajutorul meu se vor desena pe cer. 

Am primit multe mesaje, unele mai frumoase şi mai emoţionante, altele neaşteptate şi altele erau, din păcate, copiate şi negândite. Cele frumoase şi emoţionante şi-au împlinit misiunea, cele neaşteptate m-au împins puţin în trecut, lângă nişte stări pe care le dădusem uitate, iar cele negândite m-au îndemnat, involuntar de altfel, să scriu asta. 

 

Anunțuri

5 gânduri despre „Doi zero unu şase

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s