Vreau o stare, o persoană, o bătaie de inimă mai rapidă care să mă smulgă din rutina asta monotonă în care am căzut. Credeam că numai toamna are darul de a mă umple de melancolie, dar se pare că şi Miss Spring se bucură de această aptitudine.
Vreau un suflet cald, dornic de căldura şi emoţia vechiului meu sufleţel. Vreau să umplu pagini despre noua mea fericire, să-mi reînnoiesc visurile, să-mi întăresc speranţele, să-mi încarc cuferele cu noi amintiri. M-am săturat de cele putrezite. Vreau ca fericirea mea să aibă un nume, ca inima să-mi tresalte de emoţie. Vreau ca sufletul meu să alerge necontenit alături de fluturii unei noi iubiri. Vreau un suflet alături de care fiecare zi să aibă propria poveste încâtătoare.
Resimt, însă o uşoară teamă scriind despre acest vis această dorinţă. Iar îmi expun sufletul. Parcă aud, încă de pe acum, toate dezacordurile mormăite şi jignirile aduse asupra felului meu de a scrie. Într-adevăr, nu mă pricep. Cu siguranţă nu excelez. Dar fac ceea ce îmi place. Îmi urmez un vis mai vechi, iar în privinţa aceasta excelez.
” – Atunci de ce scrii, dacă nu ai talent?
– Pur şi simplu, pentru că îmi place să-mi aştern gândurile pe hârtie.
– Îmi place să le văd, pentru că altminteri rămân invizibile.
– Dar de ce faci un lucru la care nu te pricepi?
– Dumneavoastră vă pricepeţi la toate lucrurile pe care le faceţi?
– Da, a spus el după o clipă de gândire. „
E ciudat cum am ales să-mi expun din nou sufletul, în locul neliniştilor şi îndoielilor mânzgălite iniţial. Lucrez de ceva vreme la acest articol. L-am întors pe toate părţile. Am şters, am tăiat, am mototolit şi aruncat fiecare încercare. Realizasem, iniţial, un articol greu, prea încărcat; un articol ce-mi urla retragerea din această comunitate. Aveam de gâd să renunţ. O parte din mine încă îşi doreşte asta. M-am pierdut apoi într-un articol mult prea deprimant, chiar şi pentru mine.
Credeam că mă voi descurca binişor fără fundaţia de care-mi sprijineam toate zidurile, dar se pare că m-am înşelat.
Să nu îţi mai fie frică. Fericirea ta va purta un nume exact atunci când va avea nevoie de unul. Până atunci, va fi simplu…. fericire! 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulţumesc. 🙂
Sper să reuşesc să recunosc acel moment.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Răspunsul corect este : Mă pricep la tot ce fac, păcat ca nu se pricep si alții sa vadă asta!
ApreciazăApreciază
Sună atât de…ireal pentru oamenii care nu cred în ei.
ApreciazăApreciază
Vreau ca vantul racoros de aprile sa poarte cu el gandurile mele cele mai calde, iar primavara din sufletul meu sa infloreasca intr-un suras pe a ta fata si sa te fericeasca macar pentru o clipa !
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc din suflet, om frumos!
Mi-ai inveselit ziua. Mi-ai umplut sufletul cu toate cuvintele şi intenţiile frumoase.
Îţi transmit, de asemenea, toate gândurile şi florile frumoase, toată frumuseţea primăverii mele.
Primăvara sufletului tău a dansat veselă în toate colţurile sufletului meu. 🙂
Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc. Mii de mulţumiri, suflet colorat! >:D<
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumos articol, vezi ca ai scris ca in loc de va. (cred)
http://www.ryoko-rpg.in
ApreciazăApreciază
Mulţumesc. 🙂
O greşeală este o greşeală.
ApreciazăApreciază